Sari la conținut

Stereotip

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ofițerii de poliție care cumpără gogoși și cafea sunt un exemplu de stereotip perceput în America de Nord.

În psihologia socială termenul stereotip este definit drept convingerea supra-generalizată cu privire la o anumită categorie de oameni.[1] Stereotipurile sunt generalizate, deoarece se presupune că un anumit stereotip este valabil pentru fiecare persoană din categorie, în mod individual.[2] Deși astfel de generalizări pot fi utile când vine vorba de decizii rapide, ele pot fi eronate când sunt aplicate în mod individual fiecărei persoane.[3] Stereotipurile încurajează prejudecata[3] și pot apărea din mai multe motive.

Stereotipii expliciți și impliciți

[modificare | modificare sursă]

Stereotipii expliciți sunt acele persoane dispuse să verbalizeze.

Stereotipii impliciți au la bază inconștiența indivizilor, faptul că nu au cunoștință și control.[4]

În psihologia socială, un stereotip este reprezentat de orice idee general adoptată, cu privire la anumite categorii de indivizi sau anumite moduri de comportamente, menite să reprezinte întregul grup de indivizi sau comportamente, în ansamblu.[5] Aceste idei sau opinii pot sau nu să reflecte realitatea.[6][7] În domeniul psihologiei, precum și în alte domenii, există diferite conceptualizări și teorii cu privire la stereotipuri care, uneori, împărtășesc elemente comune dar și contradictorii.

Termenul stereotip este împrumutat din limba franceză, din adjectivul stéréotype și derivă din limba greacă din cuvintele στερεός (stereos)[8] „firmă, solidă” și τύπος (typos)[9], „impresie, părere”, așadar „impresie solidă cu privire la una sau mai multe idei/teorii.

Termenul provine din domeniul tipografic și a fost adoptat pentru prima dată în 1798 de către Firmin Didot pentru a descrie o placă tipografică care poate duplica orice tipografie. Placa de imprimare dublă sau stereotipul este utilizată pentru a printa originalul.

Termenul stereotip a fost utilizat pentru prima dată în afara domeniului tipografic în 1850, ca substantiv cu semnificația imagine perpetuă neschimbată.[10] Cu toate acestea, abia în 1922 termenul stereotip a fost folosit pentru prima dată în domeniul psiholigiei moderne de către jurnalistul american Walter Lippmann în eseul său Public Opinion.[11]

Relația cu alte tipuri de atitudini intergrupuri

[modificare | modificare sursă]

Stereotipurile, prejudecata și discriminarea[12] sunt percepute drept concepte corelate dar diferite.[13][14][15][16] Stereotipurile sunt considerate cea mai cognitivă componentă care deseori este inconștientă, pe când prejudecata este componenta afectivă a stereotipurilor, iar discriminarea este una dintre comportamentale componentele ale reacților prejudiciale.[13][14][17] În această perspectivă compusă din trei părți asupra atitudinilor intergrupuri, stereotipurile reflectă așteptările și convingerile cu privire la caracteristicile membrilor grupurilor, precepute ca fiind diferite de cele individuale; prejudecata reprezintă răspunsul emoțional, iar discriminarea se referă la acțiuni.[13][14]

Deși corelate, cele trei caracteristici pot exista în mod independent.[14][18] Conform afirmațiilor lui Daniel Katz și Kenneth Braly, stereotiparea conduce la prejudecata rasială atunci când oamenii reacționează emoțional la numele unui grup, atribuie caracteristici membrilor grupului și apoi evaluează acele caracteristici.[15]

Posibile efecte prejudiciale ale stereotipurilor:[7]

  • Justificarea prejudecăților sau a ignoranței nefondate
  • Ezitarea de a-și reconsidera atitudinile și comportamentul
  • Împiedicarea unor persoane din grupurile stereotipice de a intra sau a reuși în anumite activități sau domenii.[19]
  1. ^ Cardwell, Mike (). Dictionary of psychology. Chicago Fitzroy Dearborn. ISBN 978-1579580643. 
  2. ^ „Stereotypes | Simply Psychology”. www.simplypsychology.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b McLeod, Saul. „Stereotypes”. Simply Psychology. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Frequently Asked Questions”. implicit.harvard.edu. Accesat în . 
  5. ^ McGarty, Craig; Yzerbyt, Vincent Y.; Spears, Russel (). „Social, cultural and cognitive factors in stereotype formation” (PDF). Stereotypes as explanations: The formation of meaningful beliefs about social groups. Cambridge: Cambridge University Press. pp. 1–15. ISBN 978-0-521-80047-1. 
  6. ^ Judd, Charles M.; Park, Bernadette (). „Definition and assessment of accuracy in social stereotypes”. Psychological Review. 100 (1): 109–128. doi:10.1037/0033-295X.100.1.109. 
  7. ^ a b Cox, William T. L.; Abramson, Lyn Y.; Devine, Patricia G.; Hollon, Steven D. (). „Stereotypes, Prejudice, and Depression: The Integrated Perspective” (PDF). Perspectives on Psychological Science. 7 (5): 427–449. doi:10.1177/1745691612455204. PMID 26168502. Arhivat din original (PDF) la . 
  8. ^ στερεός, Henry George Liddell, Robert Scott, A Greek-English Lexicon, Perseus Digital Library
  9. ^ τύπος, Henry George Liddell, Robert Scott, A Greek-English Lexicon, Perseus Digital Library
  10. ^ „stereotype - Origin and meaning of stereotype by Online Etymology Dictionary”. www.etymonline.com. Accesat în . 
  11. ^ Kleg, Milton (). Hate Prejudice and Racism. Albany: State University of New York Press. pp. 135–137. ISBN 978-0-585-05491-9. 
  12. ^ Vega, Tanzina. „Working while brown: What discrimination looks like now”. CNNMoney. Accesat în . 
  13. ^ a b c Fiske, Susan T. (). „Stereotyping, Prejudice, and Discrimination”. În Gilbert, Daniel T.; Fiske, Susan T.; Lindzey, Gardner. The Handbook of Social Psychology. Volume Two (ed. 4th). Boston, Mass.: McGraw-Hill. p. 357. ISBN 978-0-19-521376-8. 
  14. ^ a b c d Denmark, Florence L. (). „Prejudice and Discrimination”. În Weiner, Irving B.; Craigheaid, W. Edward. The Corsini Encyclopedia of Psychology. Volume Three (ed. 4th). Hoboken, N.J.: John Wiley. p. 1277. ISBN 978-0-470-47921-6. 
  15. ^ a b Katz, Daniel; Braly, Kenneth W. (). „Racial prejudice and racial stereotypes”. The Journal of Abnormal and Social Psychology. 30 (2): 175–193. doi:10.1037/h0059800. 
  16. ^ Oakes, P. J., Haslam, S. A., & Turner, J. C. (1994). Stereotyping and social reality. Oxford: Blackwell.
  17. ^ Devine, Patricia G. (). „Stereotypes and Prejudice: Their Automatic and Controlled Components” (PDF). Journal of Personality and Social Psychology. 56 (1): 5–18. doi:10.1037/0022-3514.56.1.5. [nefuncțională]
  18. ^ Tajfel, Henri (). „Social stereotypes and social groups”. În Turner, John C.; Giles, Howard. Intergroup behaviour. Oxford: Blackwell. pp. 144–167. ISBN 978-0-631-11711-7. 
  19. ^ Tilcsik, András (). „Pride and Prejudice: Employment Discrimination against Openly Gay Men in the United States”. American Journal of Sociology. 117 (2): 586–626. doi:10.1086/661653. hdl:1807/34998. PMID 22268247.